Atunci când am început să scriu această carte, nu mi-am dat seama de dificultatea sarcinii pe care mi-am asumat-o.

Paradoxal, deşi epigrama este o poezie dificil de alcătuit, prin constrângerile caracteristice genului (concizie, interes suscitat de tematică, alegerea unui limbaj convenabil pentru a spune lucruri mai puţin « convenabile », condimentarea « poantei », metrica şi rima impuse versului etc.), ea se digeră foarte uşor, este relaxantă şi bine dispune cititorul. Este ca un fel de mâncare ales şi rafinat, preparat cu grijă, care se serveşte în porţii mici, dar în farfurii mari, ca în restaurantele de lux. Acest fel de mâncare nu se mănâncă, ci se degustă, tocmai pentru a nu te scula de la masă « sătul ». De epigrame nu ţi se « apleacă », oricât de multe ai citi, desigur, cu condiţia ca ele să fie atrăgătoare, atât prin formă, cât şi prin tematică.

Acest volum l-am conceput din grija de a reintroduce în

atenţia cititorilor un gen de poezie care, deşi în trecut a avut ora ei de glorie, astăzi este foarte puţin practicată şi deci puţin cunoscută pe piaţa de carte (mai ales în Franţa şi Belgia).

Volumul de faţă cuprinde două părţi distincte: Primul

voleu este alcătuit din epigrame şi poligrame originale, ilustrate de autor, grupate într-un număr de douăzeci şi una de teme : despre epigramă, politică, legile fizicii, religioase, bătrâneţe, epitafuri, istorie, arta divinatorie, căsătorie şi dragoste, copii, scriitori şi scrieri, despre prostie, natură, şobolanii, chimia vieţii, internet, hoţi, şefi , agapă, diverse.

Al doilea voleu cuprinde o scurtă privire de ansamblu

asupra istoriei epigramei, de la apariţia ei în Grecia antică şi până în timpurile moderne, când are tendinţa să dispară ca gen literar (în special în Franţa şi Belgia).

Scriind această carte, intenţia mea a fost aceea de a oferi cititorului o lectură plăcută, hazlie, plină de vervă, adesea critică, alteori profundă şi oarecum neliniştitoare. Dacă cel care va lua în mână aceast volum nu se va plictisi, înseamnă că scopul meu a fost atins.

Viaţa noastră este un şir de întâmplări, nu toate vesele,

dar nici toate triste. Ea ni se dă în picături (ani, zile, ore,

minute şi secunde). Stă în puterea noastră să facem din

propria viaţă o poezie, sau măcar o picătură de poezie,

adică… o epigramă.

Autoarea